Heroina

Heroina este un derivat al opiului, obtinut la sfarsitul secolului al XIX-lea prin sintetizarea morfinei. Produsa de compania de medicamente Bayer AG, heroina a fost exportata in 1898 in 23 de tari din lume si folosita un timp in tratamentul afectiunilor respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz si grava adictie (dependenta), a fost inclusa pe lista drogurilor narcotice de abuz si interzisa in numeroase state.

Heroina sau diacetilmorfina este catalogata ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie. Senzatia de euforie dispare si se instaleaza toleranta. Ca materie prima pentru obtinerea heroinei este opiul obtinut prin procesele de rafinare. Spre deosebire de LSD, sinteza heroinei presupune solide cunostinte de sinteza chimica si chimie. O heroina pura este foarte greu de obtinut in primul rand datorita faptului ca substantele care intra in sinteza heroinei sunt din ce in ce mai greu de obtinut din cauza reglementarilor drastice, dar si datorita faptului ca ultima faza din sinteza heroinei este foarte greu de produs avand si un potential periculos foarte mare.

Etapele de lucru:

-morfina este izolata de opiul brut (prin dizolvare in apa in prezenta de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac);

-morfina este tratata cu anhidrida acetica in cantitati egale, timp de circa 6 ore pana la temperatura de 850;

-purificarea moderata in prezenta de apa si acid clorhidric, cu adaos de carbonat de calciu ( momentul introducerii carbonatului de calciu depinde de chimistul care executa purificarea);

-incalzirea heroinei rezultate cu un amestec de alcool si carbune activat pana la evaporarea alcoolului.

Acest al 5-lea pas este optional datorita periculozitatii sale. Prin acest pas se obtine heroina pura destinata uzului injectabil (asa numita heroina nr 4).

Heroina deja purificata este supusa (dupa prealabila dizolvare in alcool) actiunii unui amestec format din eter si acid clorhidric. Pericolul este dat de volatilitatea eterului si de potentialul sau exploziv. De obicei heroina pentru uz este diluata cu lactoza, amidon, pentru a creste numarul de doze.

Consecinte ale abuzului de heroina

O doza crescuta de heroina (asa-numita overdose) este fatala. Datorita schimbului de materiale (seringi) in special intre consumatorii de heroina, exista un risc urias de contaminare cu HIV sau virusul hepatitei. Moartea se datoreaza introducerii substantelor de diluare (chinina, zaharoza, talc).

Tratamentul intoxicatiei cu heroina

Supradoza (overdose) de heroina este tratata de obicei cu un antagonist opioid, de regula naloxona sau naltrexona, care are o inalta afinitate pentru receptorii opioizi, dar care nu ii activeaza. Aceasta blocare se manifesta imediat prin declansarea sindromului de retragere (withdrawal syndrom). Dezavantajul acestor antagonisti este timpul de injumatatire relativ scurt comparativ cu alte opioide, si de aceea trebuiesc administrate de mai multe ori pe parcursul unei zile. Se considera ca moartea prin supradoza de heroina este foarte rar intalnita, moartea unor heroinomani datorandu-se probabil mai mult substantelor de diluare ( in special chinina). Studiile efectuate inca din 1920 au scos la iveala ca administrarea unei doze chiar de 1600-1800mg ( de circa 160-180 de ori mai multa decat asa-zisa doza de recreere) nu a condus la deces. Este posibil ca un rol foarte important sa il joace puritatea heroinei dar mai ales impuritatile din ea ( daca in 1980 procentul de heroina era de numai 3,6 mg/100 mg doza la un pret de 3,90$, in 1999 probele recoltate din capturile facute au scos la iveala un procent de 38,20% la un pret de 0,80$). Alti antagonisti care sunt utilizati in tratarea intoxicatiei cu heroina ( si nu numai) sunt metadona si buprenorfina.

Marijuana

MARIJUANA considerata ca si "drog rece", impreuna cu hasisul si uleiul de hasis sunt diferite forme ale cannabisului - o planta cu frunze verzi, inalta, ce creste in zonele insorite ale globului.

Substanta responsabila pentru efectele psihoactive - starea de "high", este delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC). Cantitatea de THC ce se afla in marijuana, hasis si sau uleiul de hasis determina puterea drogului. Este un drog care deprima centrii nervosi. Marijuana este cel mai popular drog printre tineri, dupa alcool.

Marijuana este formata din frunzele, florile, tulpinile si semintele plantei cannabis, care este uscata si maruntita. Poate fi gasita si in Sinsemilla (din spaniola Sin semilla-fara seminte) -varful inflorescent al plantei feminine nepolenizat a cannabisului.
Uzual i se mai spune iarba, buruiana, pot, Gandj. Marijuana este in mod obisnuit vanduta si depozitata in pungi de plastic, folii de aluminiu si tigari mici rulate.

Marijuana de obicei se fumeaza in tigari facute cu mana, numite joints, care degaja un miros patrunzator cand este fumata. Cand marijuana este partial fumata, este adesea tinuta cu o clema de rufe sau penseta. De asemenea, frunzele pot fi fumate in pipe mici de lemn sau in pipe de apa, numite bongs. In final, marijuana poate fi introdusa in alimente, gatita si ingerata.

Cand cannabisul este fumat, THC este absorbit rapid in circulatia sanguina prin peretii alveolelor pulmonare. De aici, este transportat la creier, moment in care se simte efectul de "high". Acest lucru se poate produce in cateva minute si poate dura pana la 3-5 ore.
O alta caracteristica importanta a THC este faptul ca se depoziteaza in organism. THC nu este usor solubil in apa, dar se dizolva usor in grasimi. Astfel, din curentul sanguin, este absorbit rapid in tesuturile adipoase, spre deosebire de alcool, care fiind solubil in apa, este rapid excretat din organism, in 1-2 ore. Odata depozitat in tesutul adipos, THC este eliberat lent inapoi in fluxul sanguin. De exemplu, eliminarea unei singure doze de THC poate dura pana la o luna.

Efectele variaza de la o persoana la alta, depinzand de cantitatea si concentratia in THC a cannabisului consumat, calea de administrare, greutatea persoanei, starea ei de sanatate, dispozitia si experienta privind consumul acestui drog, asocierea cu alte droguri, consumul in grup sau individual.

In doze mici, marijuana poate duce la absenta inhibitiilor, scaderea capacitatii de concentrare, cresterea frecventei cardiace, injectarea ochilor, calmare, stare de visare si relaxare, cresterea apetitului, tendinta de a vorbi si rade mai mult decat in mod obisnuit, pierderea capacitatii de coordonare, concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignorand totul in jur. Un joint cauzeaza o stare de "betie" asemanatoare cu cea rezultata in urma consumului a 6 doze de bere.

Doze mai mari pot cauza detasarea de realitate, schimbari de fluctuatii rapide ale starii afective: de la sentiment de incantare, la anxietate sau panica, imagini inselatoare, pierderea identitatii, fantezii, halucinatii sau imagini distorsionate.

Efectele pe termen scurt constau in afectarea memoriei de scurta durata, gandirii logice, abilitatilor de miscare, capacitatii de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, manuirea diverselor aparate. Aceste simptome dispar in mod normal cand trece efectul drogului.

Efectele pe termen lung constau in cresterea riscului de aparitie a bronsitei, cancer pulmonar ( tendinta de a retine fumul adanc in plamani, mai mult decat un fumator obisnuit poate fi mai daunatoare la utilizatorii sistematici de cannabis), schimbarea motivatiei, pierderea energiei si a interesului pentru alte activitati, scaderea puterii de concentrare, a memoriei si a capacitatii de invatare (aceste efecte pot dura cateva luni dupa ce s-a renuntat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile), interferenta cu producerea de hormoni sexuali (scade apetitul sexual, cantitatea de sperma si ciclul menstrual devine neregulat), perturbari psihice (pot aparea episoade scurte de comportamente psihotice, uneori in forme grave).

DESPRE DROGURI

Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri demult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).

Drogurile sunt substante create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante-droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care initial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Romania, prin asezarea sa geografica, este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa '89. In perioada '90-'96, cuiburile traficantilor si consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi, vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala.

Toate drogurile pot fi clasificate in trei categorii:

Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea utilizarii lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la randul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.

Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. In primul rand, cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.

Halucinogenele (marijuana, ecstasy, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie. Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Intr-un fel sau altul, utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si in termen lung, poate cauza daune serioase.

In general, cocaina impreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi "bazuco" domina cererea pentru tratament. In comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent.

TO BE CONTINUED....

Ce este trance-ul?

Trance este un stil muzical relativ recent. Radacinile sale ca stil al genului electronic se gaseste in cadrul muzicii techno, cand la inceputul anilor '90 in cluburile din vestul Europei isi faceau aparitia un nou stil muzical, stilul trance. Caracterizat printr-un ritm profund, o constructie puternic stratificata si printr-un beat usor care este intrerupt uneori pentru a atrage atentia asupra unei insertii vocale, Trance-ul creeaza ceea ce unii numesc "uplift", o senzatie deosebita de oricare alta pe care ti-o poate insufla un gen muzical, intrecuta probabil in intensitate doar de ritmurile clasice de tobe si vocalizele corale. Trance-ul este dincolo de toate libertatea de expresie, este o forma de exprimare care permite omului sa potentieze la maxim sensibilitatea si creativitatea cu care este inzestrat.

Muzica trance a evoluat in mai multe substiluri. Acestea converg uneori din sinteza trance cu alte stiluri muzicale precum progresive sau house. Astfel cele mai comune variatii de trance pe langa trance-ul pur, mereu inovator dar din pacate supus prea mult influentelor comerciale, in familia trance regasim: progressive trance( caracterizat printr-o dezvoltare treptata si lenta a liniei melodice); vocal trance ( substil puternic ritmat in care statul vocal este dominant); hard trance (un trance-house mix latura house venind, in principal, cu reprizele acute de beat si accentul de bass); psy-trance (se individualizeaza prin batai de bass acute si frecvente pe intreaga durata a firului melodic; provine de la psychedelic, care are temelii mult mai vechi decat trance-ul in sine, si care este considerat adesea sinonim cu stilul goa-trance (trance-dance), caracterizat, mai ales, prin ritmuri de origine indiana); si trance ambiental (cu o linie melodica usoara, fara accente evidente de bass). Trebuie aici mentionat stilul dream care este un fel de copil al trance-ului fara a fi un stil trance in sine, dar poate fi caracterizat ca un trance purificat si rarefiat, de toate influentele si in special de substratul techno care reprezinta baza liniei trance.

Ca orice stil necomercial, trance-ul a primit o pecete nedreapta. Astfel a ramas in sarcina cluburilor, si a concertelor de strada sa mentina spiritul Trance treaz. Si iata ca au facut mai mult. La aproape 15 ani de la primele incercari, muzica Trance este mai puternica ca niciodata, iar aici trebuie mentionat ca Internetul a avut o importanta deosebita in acest sens.

In Romania...da, e trist, in Romania Trance-ul e absent. Daca in magazinele de muzica, de la noi, nu gasesti nici macar o compilatie house, ci doar imitatii comerciale, ce sa mai vorbim despre muzica Trance. In rest maneleleee... fie laudat cerul, intr-o zi de furtuna! Iar daca mai scapa o piesa la radio, avem grija sa fie folosita doar ca fundal sonor, sau sa o taiem pe jumatate, pentru a face loc ultimelor gunoaie autohtone, si nici pe departe sa se osteneasca cineva sa rosteasca "Trance" sau sa sopteasca numele piesei si al autorului.

Daca iti plac manelele, si ai citit pana in acest punt, te felicit, inseamna ca ai unele sanse de vindecare. Daca acum poti spune " Da, vreau sa ascult Trance!" te rog citeste paragraful urmator, daca nu, pleaca repede...si ai grija sa nu calci intr-o manea =))

Sunt convinsa ca o parte dintre toti cei ce cititi acest articol, nu ati ascultat o piesa trance. Daca ati ascultat una, probabil ca ati facut-o involuntar si nu vi s-a atras atentia, dar lucrurile sunt pe cale sa se schimbe. Cand spuneam ca Internetul este fascinant, nu greseam; Internet-ul este fascinant in masura in care permite anumitor grupuri neorientale comercial sa isi creeze o bresa in jungla comerciala, si astfel acestea aduc lucrurile bune acolo unde le era locul-aproape de oameni. Acesta este cazul unor posturi de radio online care transmit muzica necomerciala. Internet-ul are insa mult mai multe de oferit. Stiri, interviuri si multe alte resurse trance sunt pe Internet, si chiar daca uneori Internet-ul face un pas in spate, cum este cazul pirateriei muzicale, il face uneori, pentru a ne aduce pe noi, oamenii, in fata.

Sa fiti mereu, cu gandul limpede si sufletul impacat, si tineti minte: "stay real... stay tune... keep on Trance!"

Culmi

Culmea lacomiei: Sa mananci bataie si sa nu te saturi.
Culmea matematicii: Sa fii singur si sa te simti in plus.
Culmea cutremurului: Sa chemi liftul si sa vina etajul.
Culmea limbii franceze: Sa iti otravesti profesoara de franceza cu verde de Paris.
Culmea cruzimii: Sa iti omori timpul.
Culmea melancoliei: Sa cazi pe ganduri si sa-ti spargi capul.
Culmea inotului: Cu o mana sa inoti, cu cealalta sa dai din picioare.
Culmea prostiei: Sa stingi lampa si sa aprinzi un chibrit sa verifici daca s-a stins.
Culmea fizicii: Sa pasti un cal putere pe un camp magnetic.
Culmea ceasului desteptator: Sa sune ocupat...
Culmea somnului: Sa visezi ca dormi.
Culmea mizeriei: Sa aiba purecii paduchi.
Culmea orbului: Sa isi vada moartea cu ochii.
Culmea culmilor: Mutul sa-i spuna surdului ca orbul se uita la ei.
Culmea zborului: Sa zbori pe cerul gurii.
Culmea dresajului: Sa imblanzesti fiare vechi.
Culmea politetii: Sa stai pe scaunul electric si sa cedezi locul unei doamne.
Culmea rabdarii: Sa plimbi un melc.

Too smart and sexy for...my clothes

Intra in clasa avand o figura obosita, apatica, azvarle geanta in pupitru, aluneca pe scaun si isi posteaza ghetele pe scaunul colegului.
Mimeaza stari de reverie, de meditatie intensa, dar defapt analizeaza cu atentie, constant, pe cei din jur. La momentul potrivit, cel mai putin previzibil...lanseaza bomba...da replica celui mai puternic din grup, cu o nonsalanta, naturalete, de invidiat. Masculul-alfa este zdrobit, a primit un incontestabilsah-mat. Replica l-a inchis complet; ramane cu un rictus, cu un zambet fortat, tamp, pe figura si in aparenta stare de negare.
Tanarul este un maestru in arta flirtului...acum, ca a acaparat atentia tuturor victimelor, se afunda din nou in lectura cartii sale: ''Jung: Psihologia tipurilor" si ignora complet cat-walk-ul. Prea putine sunt cele ce ar putea sa reziste intr-o conversatie initiata de el, in privinta sa spunem...existentialistilor. Pare un individ atat de versat; este plictisit si dezamagit de calitatea celor din jurul sau.
Fake reality...tipul poate doar manipula foarte bine informatiile pe care le-a cules din alte conversatii.
Singurul lucru care il poate intriga este sa i se aplice propria "formula", sa fie tratat cu indiferenta, raceala, dispret, de o alta "introvertita", care i-a adus la cunostinta cu mult sarcasm, faptul ca "Livada cu visini" este scrisa de Cehov, iar nu de Bulgakov...